Economia

"Caracteristica social-economica a comunei Siscani, raionul Nisporeni Republica Moldova - anul 2003.
In componenta comunei Siscani intra satele Siscani, Drojdieni si Odaia cu resedinta in satul Siscani care are o populatie de 3035 locuitori si 108 J gospodarii.
Pe teritoriul comunei sunt situate urmatoarele obiecte de menire social-culturala si economica:
2 gimnazii cu 704 locuri;
l Casa de cultura cu 500 locuri; l club cu 190 locuri;
3 biblioteci cu un fond de 18600 exemplare;
3 institutii prescolare cu 320 locuri;
asociati e de economii si imprumut a cetatenilor;
ONG-uri;
1 filiala a bancii de economii;
l centru de informare a popoulatiei din comuna;
l ambulator, l spital pentru 75 paturi, 2 puncte medicale, baie pentru 20 locuri, oficiu postal, U puncte comerciale, stati e de telefoane pentru 214 numere, stadion, sala sportiva-tip. Pe teritoriul comunei mai activeaza SRL "NIV-Impex" cu 194 salariati si 1443 gospodarii taranesti care prelucreaza J450 hectare de pamint. Ramura principala este agricultura cu specializarea in viticultura si pomicultura. Pentru prelucrarea strugurilor, functioneaza fabrica de vin care are o linie de imbuteliere a sticlelor, iar pentru pastrarea fructelor si a strugurilor sunt construite 4 frigidere cu o capacitate de 1500 tone. Pentru deservirea populatiei functioneaza o moara cu o productivitate de 7 tone in schimb, o oloinita cu o productivitate de 3 tone in schimb si o brutarie cu o productivitate de 1,5 tone in schimb. intre sate drumurile sunt asfaltate si pietruite. "

Cel mai vechi proprietar funciar din Siscani, cunoscut pe baza de documente, a fost un oarecare Costin. El a stapinit a patra parte din mosia satului inca in secolul al XVI-lca. (Documente privind istoria Rominiei. Veacul XVI A. Moldova, voi. III (1571-1590), Bucuresti, 1951, p. 449.)

Peste mai mult de un secol, catre 23 aprilie 1718, cel putin o parte din mosia Siscaniului apartinea Iui Lupu Hotnogu, fiul lui Corcea. Din proprietatile sale mai faceau parte mosiile Chiviresti de Ia Nirnova, Vilcancsti, Onesti de la Bujor, Scoposeni de pe Prut, Sendrcni de la Nirnova, Sinesti, Colunesti pe Prut, Drojdieni, Poiana Veisai, si Varzaresti de la Nirnova. Lupu Holnogu mostenise aceste si alte proprietati de la parintii sai, de la mosii Mihaila Robu, Veisa, Drojdianu, precum si de la socrul sau Vlase. (Catalogul documentelor moldovenesti din directia arhivelor centrale, vol.V(1701-1720), Bucuresti 1974, p. 421.)

La mijlocul secolului al XVIII-lca in calitate de proprietari ai Siscaniului sunt mentionati reprezentanti ai neamului Izbas. Faptul respectiv reiese si dintr-un act datat cu anul 1766. Iata continutul sau: „...Facem stire ca din luminata poronca a Preinaltatul Domnul nostru maria sa Grigore Alexandru Ghica Voda s-au giudecatu de fata inaintea noastra Sofronia, fameia lui Toader Darie, a fratelui Vasilache, nepotii lui Darie ce a fost spatar mari cu Ursache fecior Izbasei si cu Constantin Tambure si cu Constandinu Bucuta, pentru aceste doua mosii anume Calimanestii si Mindoaia peste Prut pe Nirnova a tinutului Lapusnei care mosie se hotarasc cu alaturea de dingios cu Catalenii, mosia raposatului Sandului Sturzii ci este cumparatura de la neamul Dariestilor, iar pe din sus se hotaraste cu Marinisul mosia Vornicului Constan din Rosetu, iar in capete dinspre rasarit peste Nirnova aceste mosii se hotarasc cu Drojdienii si cu Siscanii a Izbasestilor.

Si cu Drojdienii si cu Siscanii impresura aceste doua mosii Calimanestii si Mindoaia a Dariestilor pentru care pricina la valetul 7254 (1746 - n.n.), iunie 12 au avutu ei giudecata la raposatul logofat Sandul Sturze si le-au rinduit ei acolo pe Simion Chescu, uricarul fiind o fata Izbasaste i Darieste si alti razasi megiesi. Si izbasestii nici o scrisoare sau dovada nau avutu si numai cu gurile lor trage acele doua mosii de peste Nirnova Calimanestii si Mindoaie ca ar fi din mosiile lor Drojdieni si de Siscani, dar ne gisindu nici oameni giuratori, nici izbasestii nau vurutu sa giuri, sau lasatu ci cu voia lor de inaintea giudecati i sa stapineasca Dariestii acele doua siliste de pe Nirnova pe notarnica lui Simionu Chescu uricar cei din valeti 7254, iunie 12 ce scrie semnele hotarelor semnele, pe care de la giudecata si hotarit ura in 23 ani au stapinit si o parte si alta a mosiilelor.

Iar anul (in anul trecut, 1765 - n.n.) sculinduse Izbasestii cu impresurarea asupra acelor doua mosii Calimaneslii si Mindoaia a Dariestilor au mers cu carte gospod hotarnicul Tudor Lupul vornic de poarta si au si hotaritu mosiile aflinduse drept a Dariestilor, iar cei Izbasesti acolesitor dupa cum pre alargu arata hotarnica si a vornicului Toader Tudor cei din valet 7273 (1765 - n.n.).

Deci, acum fiindu de fata Sofronia, fameia lui Toader Darie de s-a judecatu cu Ursache, feciorul Izbasei si cu Constandin Tambure si cu Constantin Bucuta totul pentru aceste mosii Calimanestii si Mindoaia , fameia lui Toader Darie sau indreptatu cu aceste doua hotarnice ca mosiile sunt drepte Diricsti si cu dreapta gidecata, pe hotarnici au ramas sa stapineasca numitele mosii, iar pe Ursache, feciorul Izbasei si pe Constandin Tambure si pe Constantin Bucuta ca pe niste aculistitori de Calimanesti si Mindoaie sau dat ramas sa nu se mai acul iseasca de aceasta mosie ci sa aiba a implini Sofronia de la acestia banii cheltuiala ce iar fi datu lui Tudor vornicul de poarta cu hotarit ura de al doilea rindu de anul cum si venitul mosiilor ce ar fi luato ei de anul de la hotarit u si pina acuma. Si dupa hotarirea giudecatii sau datu aceasta carte de judecata la mina Sofroniei, femeia lui Toader Darie sa fie de credinta..." (Aurel V. Sava, Documente privitoare la tirgul si tinutul Lapusnei , Bucuresti, 1937, p. 215-216.)

Catre 1817 mosia Siscaniului era compusa din 800 falei teren arabil, 300 falei fanat si 400 falei pasune. Cea mai mare parte din aceste terenuri erau arendate de caminarul Zamifirachi Ralli de la mosierul Constantin

Razu, proprietarul mosiei, in perioada anilor 1824-1839 au loc mai multe procese judiciare cauzate de faptul ca Z. Ralli nu platea la timp pentru terenurle arendate. Catre 20 februarie 1849, in afara de anumite suprafete funciare, lui C. Razu ii apartineau si 76 familii de tigani serbi, inclusiv 161 barbati si 161 femei. (Trudi Bessarabskoi Gubernskoi Ucionnoi Arhivnoi Komissii, tom. III, pod rcdaktiei I.N. Halippa, Chisinau 1907, p. 145; ANRM, F.37 i.2 d.485 f. 28, 30, 185, f.216 v., f.281; ibidem, F.37 i, l (L273/Mi£?uit; ibidem, d.534.)

In perioada anilor 1856-1864 inregistram mai multe conflicte judiciare intre mosierul C. Razu si locotenent-colonclul N. Zubkov. Ultimul era invinuit de incalcarea contractului de arenda a mosiei Siscani, inclusiv de folosirea abuziva a padurii din localitate. In procesele judiciare au fost implicati padurarii Vasile Burdica, Toadcr Aoantei si Vasile Besliu , taranii Vasile Esanu, Nicolac Filimon, Grigore Stanciu, lordache Botnaru, Gheorghc Ene, Gavril Furtuna, Ion Anton, Vasile Jignea, Ursache Hariton, Stefan Baraboi, Ursu Trohin, Constantin Nistor, Fiodor Condurache, Simion Jignea. Cu totii au marturisit ca inca in 1845, anul Cand N. Zubkov a luat in arenda mosia Siscani, a dat indicati i sa fie taiate circa 18 ialci de padure. Pe de alta parte, la finele lui 1858 mosierul C. Razu intra in litigiu judiciar cu razesii mosiilor Siscani, Curuieci, Drojdieni, Marinici si Helestcicni. Ion Izbas si Mihai Binzari, reprezentanti i satelor mentionat e, ii invinuiau pe C. Razu de acapararea anumitor terenuri care le apartineau din mosi-stramosi. (ANRM, F.22 i. l d.514 f. l; ibidem, F.22 i. l d.388 f.l;i7>iVfem,F.37i.4 d. 917 f.7, 17, 21, 223.)

In 1852, contra sumei de 46 mii ruble de argint, mosia Siscani, cu o suprafata totala de 1755 desctine, trece in proprietatea mosierului Ion P. Semigradov. Dupa ce acesta decedeaza in 1860 mosia sa este preluata de fiul sau „stab-rotmistrul" (grad militar rusesc - n.n.) Nicolae I. Semigradov. Adaugam ca ultimul mai stapinea si parti din mosiile satelor Balanesti, Chicircsti, Timbureni, Viscsti si Chetrosu de Sus cu o suprafata totala de 4359 desetinc. (A. Egunov, Zapiski bessarabskogo staiisticeskogo komiteta, Chisinau, 1867, voi. II, p. 118, Vestnik bessarabskogozemstva, 1885,nr.3-4, p. 43; ANRM, F. 88 i.l d.1688 f.2; ibidem, F. 259 i. l d.455 f.6-7 etc.; ibidem, F.260 i. l d. 163 f.l.

Inainte de a ne referi la improprietaririle efectuate in baza legii din 14 iulie 1868, se impun cite va precizari. Dupa cum se stie, in Basarabia nu a existat serbie. Terenurile ce apartineau mosierilor erau lucrate in cea mai mare parte de catre taranii liberi. Acestia stapineau pamintul in baza anumitor conditii decretate de catre domnitorii moldoveni. Conform legii din 1775, taranii care locuiau pe mosia boierilor erau obligati sa lucreze in folosul proprietarilor nu mai putin de 12 zile anual, intre altele, fiecare familie taraneasca trebuia sa dea dijma, adica a zecea parte din toate produsele gospodariei sale si sa pazeasca integritatea padurilor in locul unde aveau dreptul sa procure lemne, in afara de aceasta, taranii respectivi erau obligati sa participe la repararea drumurilor si podurilor din perimetrul mosiei boieresti. Aceste conditii de arenda a pamintului s-au mentinut si in urmatoarele trei decenii de la anexarea Basarabiei de catre Imperiul Rus.

In 1846 insa a fost emisa o noua lege care reglementa relatiile dintre mosieri si tarani. Conform acelei legii, marii proprietari funciari erau obligati sa-si oficializeze relatiile cu taranii care locuiau pe mosia lor semnind contracte de arenda a terenurilor pe un termen de la 3 pina la 20 ani. Mosierii care nu semnau astfel de acte de arenda trebuiau sa ofere taranilor loturi agricole. Astfel, familiilor care nu dispuneau de nici un fel de inventar agricol trebuia sa li se dea cite trei desetine de pamint. Familiile care aveau o pereche de cai sau de boi trebuiau sa primeasca cite cinci desetine; cu doua perechi - opt desetine; cu trei perechi - 11 desetine; cu patru perechi -13 desetine. Aceste loturi trebuiau lasate agricultorilor Fara a fi remasurate timp de cel putin cinci ani. Pentru terenurile primite taranii erau obligati sa lucreze de la 12 zile, in cazul in care dispuneau de trei desetine, pina la 28 zile daca au primit 13 desetine de pamint. O zi lucratoare insemna in acel timp fie semanarea unei suprafete egale cu 14 „prajini", fie transportarea la fatarea mosierului si aranjarea in scirte a paielor colectate de pe o suprafata de 16 „prajini", fie prasirea unei suprafete de 12 „prajini" cu porumb la prima prasa sau 18 „prajini" la a doua prasa, fie cosirea si aranjarea in scirte a ierbii pentru fin de pe o suprafata de 20 „prajini" etc.

In urma reformei agrare din 14 iulie 1868 au avut de beneficiat 80 555 familii basarabene carora li s-au oferit circa 586 975 desetine. Me¬dia loturilor primite era de 7 desetine pamint, fiecarei persoane din familie revenindu-i aproape doua desetine. Printre Siscanenii improprietariti in baza legii din 14 iulie 1868 ii mentionam pe urmatorii :

La inceputul administrarii rominesti 190 gospodarii taranesti din Siscani stapineau 921 desetine, inclusiv 48 desetine cu livezi, 514 desetine cu teren arabil, 20 desetine toloaca si 291 desetine lunca, in afara de aceasta, 2878 desetine erau stapinit e de fratii Dumitru si Serghei N. Semigradov. La Arhiva Nati onala a Republicii Moldova am descoperit un document ce reflecta anumite aspecte legate de reforma agrara din anii 1921 -1923. Iata continutul sau: „Astazi, 8 ianuarie 1921, noi locuitorii din satul Siscani fiind convocati la primaria satului de catre primarul nostru Andrei Caldararu ne-am adunat in numar de 95 sateni, numarul general 140 care au drept la adunari le satesti si am luat cunostinta ca suntem convocati pentru alegerea din satul nostru a trei sateni conform art. 95 din Regulamentul pentru punerea in aplicare a Legii Agrare.

Din acelasi regulament am ales cu unanimitate de voturi de biroul acestei adunari pe Constantin Lisac ca presedinte al adunari i si Dumitru Loghin ca secretar. Procedind apoi la alegerea celor trei delegati a locuitorilor din sat cu drept de improprietarire am hotarit urmatoarele:

pentru completarea subcomisiunilor de improprietarire compusa conform art. 95 din Regulament: l) preotul parohiei noastre Vsevolod Tcrlctchi domiciliat in satul Siscani, 2) primarul nostru Andrei Caldararu , 3) perceptorul circumscriptiei noastre Nicolae Gamutchi, 4) invatatorul Gheorghe Hincu al scoalei din Marinici, 5) am mai ales din sinul nostru cu unanimitate de voturi pe urmatorii consateni care se folosesc in sat la noi cu reputati a buna si incredere si anume 1) Toadcr Mihaila, 2) Ion Covas, 3) Petru Loghin. Afara de acesti trei delegati conform adresei domnului presedinte a comisiunei judetene de expropriere si improprietarire nr.5246/920 am mai ales dintre noi cu majoritatea voturilor un delegat si anume pe Toader Tigan cu insarcinarea de a se prezenta inaintea subcomisiunii respective si comisiunii de expropriere Cand va fi citat spre a sustine drepturile satului cu ocazia exproprierii mosiei care intereseaza satul nostru.

Drept care am dresat prezentul proccs-verbal semnat de presedintele adunari i si contra-semnat de secretar la care se anexeaza si tabloul locuitorilor care au luat parte la adunare. Presedintele adunari i Constantin Lisac, secretar Dumitru Loghin..." (ANRM,F.l 10 i. l d.1861 )

Conform datelor de arhiva, reiese ca in 1922 in Siscani au fost improprietariti 143 locuitori cu circa 564 ha de pamint. Printre ci au fost urmatorii agricultori:

Pentru deceniile III-IV ale secolului al XX-lea mai semnalam existenta in Siscani a doua gradini de zarzavat, a trei pepiniere de pomi si a cooperativei agricole „Regele Ferdinand". Printre cei mai mari proprietari agricoli din sat erau: fratii Dumitru si Serghei Semigradov (350 ha, o treieratoare, un depozit de vin si 45 ha padure), Pinzari Loghin (40 ha de teren arabil si 2 ha vie) si Ion Vidrascu (35 ha). De asemenea, aici au functionat bacaniile lui Simon Talpalatchi si lancu Culbatchi, o cariera de piatra, morile lui D. Semigradov si A. Ruso cu o capacitate intre 7000-9600 kg faina pe zi. (Dictionarul statistic al Basarabiei intocmit pe oaza recensamintului populatiei am 1902, coreciai prin daieie actuale, statisticele primariilor si prin tabelele birourilor de populatie centralizate in 1922-1923, Chisinau, 1923, p. 258-259; ANRM, F. 70 i.4 d. 34 f. l-2; ibidem, F. 917 i. l d. 34 f. l-2.)

Dupa instaurarea in tinut a autoritatilor sovietice agricultura a fost colectivizata. Despre felul in care sovieticii au organizat colhozul in Siscani Gheorghe I. Enache (n. 1929) ne-a relatat urmatoarele: „Colhozul greu i-au facut. Nu vroia norodul sa se dea in colhoz si gata. De bine de rau, omul lotusi avea o pereche de boi sau cai, o caruta, boroana, plug, pamintul lui. Cu ele se ducea si-si lucra pamintul, semana nutret pentru vite. Oamenii se fereau de colhoz si spuneau; «Ce-au sa ne faca?». Da' Cand pe-o parte i-o ridicat in Siberia (5 spre 6 iulie 1949 - n.n.), ceilalti o inceput sa intre in colhoz: se temeau sanu-i duca si pe dinsii. Si-au dat atunci si boii si caii si plugurile si pamintul. Au dat tot si s-au apucat de muncit in colhoz. Un lucru era convenabil in colhoz: nu mai erai obligat sa dai piine la stat timp de trei ani. Da' Asa era greu: arau si semanau cu caii si boii...".

Pe aceeasi Ierna Ion P. Besliu (n. 1935) a adaugat: „Colhozul s-a iacut in 1949. Era tare greu. imblau prin sat (activistii sovietici - n.n.) si le spuneau oamenilor sa se deie in colhoz. Fara sa intrebe, luau tot ce gaseau. Tin minte ca vreo citiva «komsomolisti» venisera la alde Costea Loghin si-i puneau sa scrie cereri de intrare in colhoz; da' baba o iesit afara , o dat foc la niste gunoaie si o inceput a striga: «Pojar! Pojar!» (Arde! -n.n). Vazind asta, cei cu colhozul au fugit... Pe unii nici nu-i primeau in colhoz, Ic spuneau ca o sa-i duca in Siberia. Pe urma au ridicat «culacii» si indata au facut colhozul".

Vasile Gh. Sococol (n. 1932) ne-a relatat si cite va detalii despre sovhozul din Siscani: „Sovhozul la noi o fost tacut inca in 1940. Cum au venit rusii (sovieticii -n.n.) au luat bogatia boierului si au tacut sovhoz. Pe urma, Cand s-o intors rominii (in 1941 - n.n.), o venit boierul inapoi si sovhozul o fost inchis. In 1944 o venit armata rusa inapoi, boierul o plecat in Rominia si iarasi s-o deschis «sovhozul»...

Colhozul s-o tacut in 1949. Pe primul presedinte ii chema Vasilii Varlamov, dupa dinsul o fost unul din Ucraina cu numele Andruhin..." Aici este necesar sa precizam ca in 1949 au fost intemeiate doua colhozuri. Unul in Siscani -colhozul „Krasnoie Znamea" si altul in Afumati - colhozul „Bolsevik". La inceputul anilor '50 gospodariile s-au unit formind un nou colhoz („Beria"). Mai apoi, in urma unificarii cu gospodaria colectivadin salul Mirestii s-a format colhozul „Krasnii Okteabr'", iar dupa unificarea cu gospodaria agricola din Bujor s-a for¬mat colhozul „Moldova" (1959). In ultimul colhoz, impreuna cu Siscani,

Vladimir R. Marinat		Ion V. Neagu

Petru C. Anitoi, Victor F. Birladeanu, Valeriu S. Besliu , Ion D. Caldararu , Ion G. Capastru , Petru S. Capastru , Valeriu A. Ciorici, Constantin T. Chirica, Pavel G. Cornescu, Nicolae I. Cornescu, Valentina P. Cretu, Ion C. Dacinoi, Ghcorghe C. Druga, Ion F. Goncearenco, Ion Gurulea, Eugenia C. Mitu , Alexandru V. Mereuta, Andrei I. Mititclu, Zaharia I. Mititelu, Nichifor V. Miler, Stefan i. Leahu, Maria T. Marinat, Anatolie A. Loghin, Constantin P. Profir, Olga S. Scafari, Valentin P. Siscanu, llie V. Vicru, Afanasie L Zavastin ctc. Prin contributia adusa la construirea si restaurarea unor obiecte de menire social-culturala s-au remarcat si mester ii Ion A. Zavastin, Eugen Mitu si Mihail Vasilica. I. Zavasiin, lemnar iscusit, a contribuit la reconstruirea bisericii din sat. E. Mitu , s-a manifestat ca mester in constructia sobelor si acoperisurilor din tinichea. M. Vasilica a contribuit la ridicarea casei de cultura, a pictii. a rastignirii de la complexul memorial dedicat eroilor cazuti in al doilea razboi mondial ctc.

Generalizind realizarile obtinute de sat in perioada anilor 1970-2003, observam ca in acesti ani au fost construite drumurile care leaga satul cu localitatile vecine si cu drumul internati onal „Poltava", a fost construita casa de cultura, scoala, o sala sportiva (standard european), gradinita de copii, moara, oloinita, brutaria, atelierul de croitorie, sectii de fabricare a pastelor fainoase, de imbuteliere a vinului, de prelucrare a merelor, de prelucrare a deseurilor. S-au construit frigidere pentru pastrarea

fructelor si legumelor in starea proaspata. Au fost reinnoite plantatiile de vii si livezi, parcul de masini si tractoare. S-au deschis diverse unitati comerciale, inlusiv piata agricola, s-au amenajat majoritatea fintinilor, s-au construit poduri s.a. La Arhiva Organizati ilor Social-Politice a Republicii Moldova s-au pastrat diverse date cu referinta la perioada Cand sovhozul-fabrica din Siscani a fost condus de catre Vladimir R. Marinat (1964-1975). Astfel, in 1964 intreprindera a insamintat cu griu circa 400 hectare. Desi s-a planificat sa se obtina cite 18 cnt la hectar, in fapt s-au produs doar cite 8,5 cnt/ha. Porumbul a fost cultivat pe o suprafata de 1160 ha, obtinindu-se o recolta de 3 lent la hectar, iar floarea-soarelui s-a plantat pe 350 ha si s-au obtinut

doar cite 11 cnt la hectar, in fine, de pe 504 ha plantate cu vie s-au cules cite 54 cnt de struguri/ha. (AOSP a RM, F.442, i.45, d.20, f.67-68.) Catre 1969 gospodaria avea 233 bovine si 758 porcine. Conform statisticilor, pe atunci de la fiecare scroafa se obtineau in medie cite 14 purcei, iar de la fiecare vaca in primele zece luni ale lui 1969 s-au muls aproximativ cite 2600 litri lapte. In anii urmatori insa cantitati le carnii produse s-au micsorat. Carnea de porc s-a redus de la 633 cnt in 1971, la 282 cnt in 1975, carnea de pasare a scazut, respectiv, de la 50 cnt la 14 cnt, iar cea de iepure de la 5 cnt la l cnt. in 1979 gospodaria a produs doar 19 tone de came. in acelasi timp s-a observat ca cheltuielile de producere a carnii erau nejustificat de ridicate. Doar un exemplu: pentru producerea unui cnt de carne de porc in 1975 s-a planificat cheltuirea a 65,3 ruble, in realitate insa s-au cheltuit 207,7 ruble. (AOSP a RM, F.442, i.45 d.27 f.65, ibidem, F.442 i.45 d.40 f. 158,169,171; ibidem, d.48, f.56.)

O alta situatie era in cazul viticulturii si li vadaritului. Catre 1975 livezile gospodariei ocupau 100 hectare. De pe aceasta suprafata in anii 1975-1979 s-a obtinut un total de 3242 tone de fructe fata de 3750 tone planificate, in 1979 recolta de fructe colectate de pe un hectar a fost de circa 111 cnt, fata de 100 cnt preconizate. Catre acelasi 1979 planul de producere a strugurilor a fost indeplinit in totalitate. Venitul curat in aceasta ramura a constituit atunci 505 mii ruble. Rentabilitatea viticulturii atinsese in acel an cota de 57 %. in acelasi timp recolta la hectar a strugurilor era de numai 70 cnt/ha, pe Cand in uncie gospodarii vecine se obtineau intre 120-140 cnt/ha. (AOSP, F.442 i.45 d.40 f. 158; ibidem, d.48 f.52,54-55.)

Realitatile cu care se confrunta Sovhozul-fabrica „Siscani" la finele anilor' 80 ai secolului trecut sunt reflectate intr-un proces-verbal din 4 au¬gust 1989. Reproducem doarpartea sa finala: „...La intrebarile participantilor la sedinta a raspuns LV. Neagu, directorul Sovhozului-fabrica «Siscani». Ion V. Ganga, muncitor in brigada nr.2: vorbim despre economie dar dupa parerea mea sunt inca multe cadre Fara de care se poate lucra: agronomi, ingineri. N-ar fi bine de redus o parte din ei?

Raspuns: Eu am mentionat ca au fost reduse sapte cadre: agronomul pentru vii si livezi, agronomul pentru protectia plantelor, inginerul pentru tehnica securitatii, economistul principal si altii. Vom continua si in viitor reducerea cadrelor.

Petru D. Cazacu, pensionar: De ce loturile de pamint nu se impartesc pentru totdeauna? Muncitorii le-ar folosi sub diferite culturi, dar Asa numai sub papusoi. Raspuns: Ne gindim in viitor sa nu mai repartizam sectoare individuale. Vom socoti media recoltei la hectar si dupa numarul de ari vom repartiza papusoi curati . Ion V. Jignea, secretar dactilograf: La rugamintea unui grup de locuitori am alcatuit o scrisoare la consiliul de ministri al RSSM pentru a intoarce pamintul satului nostru conform hotarelor vechi. D-stra ati luat aceasta scrisoare si dupa ce ati citit-o ati fost impotriva de a o expedia. N-ati putea explica din ce motive nu doriti sa ne intoarca pamintul?

Raspuns: Daca ni se va intoarce pamintul, ni se va mari si sectorul zootehnic, dar aceasta ramura dupa cum stim la noi e nerenlabila. Si inca un factor: noi nu avem posibilitati sa prelucram la un nivel acceptabil chiar pamintul de care dispunem astazi, dar ce vom face daca ni se vor adauga inca aproximativ 500 ha de pamint arabil? De aceasta si sunt impotriva.

Nicolae 1. Puscas , mecanizator: Pamintul despre care este vorba de intors gospodariei este cel mai bune teren arabil din gospodarie. El poat fi luate in arenda de catre un grup de mecanizatori si tara a aplica munca manuala. Pot fi obtinute recolte inalte de griu, papusoi, orz s.a. Cum priviti aceasta idee, tovarase director? Raspuns: Parerea mea am cxplicat-o putin mai inainte.

Ion F. Goncearenco, seful brigazii pomicole nr.2: Ce procent alcatuieste salariul muncitorului din venitul total al gospodariei ? Raspuns: Venitul gospodariei alcatuieste l 300 000 ruble. Daca un muncitor produce (marfa - n.n.) in valoare de 15 mii ruble, atunci salariul ii constituie doar 2 mii ruble. E o problema asupra careia trebuie de lucrat.

Ion V. Ganga, muncitor din brigada nr.2: De ce brigada de legume de la Odaia aduce mai putin folos? Raspuns: Brigada de legume a fost transferata la Odaia conform rotati ei cimpurilor. La anul vor fi din nou la Siscani.

Ion V. Ganga, muncitor din brigada nr.2: Viile tinere din brigada nr.2 au pierdut 50 % din roada din lipsa de spalera, care-i cauza? Raspuns: O data cu reducerea suprafete lor de vii s-au redus si uzinele de producere a spalerei. Am apelat chiar si la comitetul central al Partidului Comunist din Moldova, dar mari rezultate n-am obtinut. Ni s-a eliberat 50 metri cubi de spalera de la Tiraspol si 50 metri cubi de la Dubasari, dar situati a in cele 79 ha este catastrofala si trebuie urgent de ridicat pe spalera.

Ion F. Goncearenco, seful brigazii nr.2: Am auzit ca daca conducerea gospodariei incheia contracte cu uzinele de producere a spalerei nu aveam probleme. E just? Raspuns: Problema e absurda. Pentru a incheia contract trebuie sa asiguri uzina cu cantitatea necesara de ciment, metal si alte materiale din care se face spalera, de unde sa le luam?

Vasilc D. Caldarim, mecanizator: o data cu trecerea la noile metode de lucru - arenda nu vom ajunge la faptul ca multi muncitori vor ramine fara lucru? Raspuns: Nu. Noi avem suprafete de vii si livezi portaltoi care nu-s repartizate dupa nimeni. Fiecarui muncitor ii revin cite 3-4 ha de vii ceea ce nu-i normal. De aceea trebuie de dat mai putine hectare si de prelucrat mai calitativ.

Petru Gh. Fodor, muncitor din brigada nr. l: Multi locuitori ai satului nu muncesc pe teritoriul sovietului satesc: pleaca in Ucraina, in alte gospodarii, dar la noi o parte de vii ramin necuprinse. Oare n-a sosit timpul sa-i punem la punct, sa-i cointeresam sa munceasca in gospodarie, iar la constructie intrerupcm oameni din brigazi. Carc-i iesirea din situatie ?

Raspuns: Asupra acestei chestiuni trebuie sa lucram impreuna. Grigore N. Rijac, Lacatus in brigada de tractoare nr. l: Ce forme noi de lucru propuneti pentru lacatusi si sudori?

Raspuns: Nimic nou nu vedem, lucram in aceasta directie. Ion F. Goncearcnco, seful brigazii nr.2: Se maresc preturile la poama. Se v-a schimba si ceva in contracte?

Raspuns: Da, concomitent. Zaharia Ion Mititelu, seful brigazii de tractoare nr.2: care-i situati a cu gazul propan-butan?

Raspuns: Situatia e foarte complicata. Acum avem numai 60 de butelii si le vom repartiza pe brigazi. Cum va uitati la lipsa produselor din magaziile noastre? Raspuns: Probabil fiecare din noi cunoaste situati a in republica, in tara. Asa ca fiecare trebuie sa faca concluziile corespunzatoare..." (AOSP a RM, F.442 i.45 d. 64 f. 78-80.)

Catre 2003 mosia satului Siscani intrunea 2302 hectare. Dintre acestea suprafete le arabile ocupau 631 ha, viile 396 ha, fondul de rezerva 395 ha, fondul silvic 277 ha, pasunile 266 ha si livezile 35 ha. Pe teritoriul localitatii activau trei agenti economici. Cea mai importanta intreprindere era SRL „NIV-IMPEX" (conducator-Ion V. Neagu), intreprindere din componenta careia faceau parte fabrica de vinuri din Siscani, brutaria, fabrica de ulei a satului, moara pentu producerea fainii si porumb si sase magazine, inclusiv unul agricol si altul pentru comercializarea materialelor de constructie. Celelalte doua intreprinderi particulare („Elena Jignea" si „Raisa Vasilica") se ocupau exclusiv de comert.