Administrarea

Din punct de vedere administrativ, pina la 1812 satul era condus in conformitate cu legile Tarii Moldovei. Existau patru trepte principale. In primul rind, conducator suprem al satului era domnul Moldovei. Toti satenii depuneau juramintul de credinta domnitorului Moldovei Asa cum cereau obiceiurile si legile Tarii . Toate problemele de judecata, miluire, pedepsire penala sau funciara se hotarau numai de domnul Moldovei. In al doilea rind, satul era condus de Pircalab ul judetean. Aceasta era a doua treapta administrativa - sistemul de conducere tinutal. Domnitorul numea Pircalab ii de judet, care urmareau executarea legilor Tarii pe teritoriul tinutului (judetul ui). In al treilea rind, satul se supunea conducerii de Ocol, in fruntea acestei unitati administrative fiind ocolasul. Ocolasul era numit in aceasta functie de catre Pircalab , in fine, satul se supunea administrati ei locale. In fruntea localitatii se numea capitanul de mazili sau vornicul. Acesta rezolva toate problemele de ordin local. Vornicul era un bun gospodar din sat, de obicei fiind carturar. El era ajutat de pirgari la strinsul impozitelor, iar mosierilor le asigura colectarea rentei funciare. Vornicul informa populatia satului despre documentele adoptate de domnitorul Moldovei, lua masuri administrative, indeplinea si functia de aparator al satului. Loctiitorul sau se numea „vataman". in sat mai exista si Asa-numita Judecata de batrini". Preotul, oamenii in etate, bunii gospodari se adunau si hotarau asupra anumitor conflicte, litigii intre oamenii satului, in cazurile extreme se recurgea la juramintul in biserica pe sfin ta Evanghelie sau la „Cartea de blestem", ceremonie prin care se determina „marturia adevarului".

Anexind la 1812 Basarabia, imparatul Alexandru I a incercat la inceput sa aplice in administrarea ei principiile elaborate in conditii le Moldovei feudale. Guvernului provizoriu al regiunii i s-apus conditia de a lasa Basarabiei legile ci. Regulamentul din 1812 dadea populatiei o larga posibilitate de a participa Ia administrarea tinutului. Guvernatorul nu era decat presedintele institutiilor in care predominau elementele locale. Cu alte cuvinte, autoritatile rusesti asigurau doar controlul asupra conducerii generale, Fara a se amesteca in problemele de ordin intern. Una din trasaturile specifice acelei perioade era faptul ca administrati a era supusa, in principiu, legilor si traditiilor locale. O alta trasatura era felul in care a fost constituit organul suprem de administrare al regiunii, majoritatea membrilor lui fiind proprietari locali, in 1818 Basarabia si-a capatat statutul oficial in baza caruia isi pastra dreptul de a avea legile si administrarea sa. In fruntea regiunii era Consiliul Suprem care concentra prerogativele su¬preme administrative si judecatoresti, fiind supus nemijlocit imparatului si Consilului de Stat. Consiliul avea o componenta mixta: cu membri numiti si membri alesi, acestia din urma fiind in majoritate. Aparatul de stat pe cuprinsul intregii regiuni lucra in doua limbi: rusa si romineasca. Locuitorii tinutului basarabean se imparteau in momentul anexarii in mai multe tagme, drepturile carora nu erau pe deplin stabilite. Pe linga boieri si cler, mai existau tagmele mazililor, boiernasilor, ruptasilor, ale taranilor breslasi si, in fine, cea a tiganilor. Drepturile acestor tagme au fost pastrat e. Rolul principal in administrarea Basarabiei ii aveau reprezentanti i nobilimii, care erau numiti in functii de guvern sau se alegeau dintre ei.

La trecerea a saisprezece ani de la anexare, autonomia Basarabiei incepe sa fie strimtorata. In 1828 sub Nicolai I, s-au introdus institutiile rusesti guberniale, inclusiv sistemul fiscal, justitia etc. Cel mai grav, insa, este faptul ca din administrati e s-a exclus limba romina, in continuare pe parcursul secolului al XlX-lea toate schimbarile in administrati a interna a Rusiei s-au aplicat si in Basarabia: reformele agrare, de zemstva, de justitie. Aceste modificari erau in mare parte straine de viata populatiei. Rolul nobilimii moldovenesti a fost restrins. Astfel, Consiliul Suprem care exercita puterea suprema administrativa si judiciara era supus direct imparatului si Consiliului de Stat din Petersburg. Componenta acestui organ reprezentativ era mixta: majoritatea numitaa de tar, iar minoritatea aleasa din localnici. E de la sine inteles ca toate deciziile se luau prin votul majoritatii, in fruntea judetului se afla „ispravnicul". El era ales de catre Consiliul Suprem al „oblastei" si se confirma de guvernator, incepind cu 1824, ispravnicii nu se mai alegeau, fiind numiti direct de catre tar. Pina la urma, ispravnicul a ajuns sa execute numai indicati ile guvernatorului, neavind dreptul la initiativa personala.

Satul era condus conform sistemului traditional. Adunarea obstii hotara nu doar toate chestiuni le interne ale satului, ci si modul si mijloacele de executare a impozitelor, cat si a ordinelor venite de la organele superioare. Organul executiv si reprezentativ al satului ii avea in frunte pe „starosta". La fiecare 100 de gospodari exista un „sotkhi" (sutas - n.n.), iar la fiecare zece gospodari, un „descatki". Un „pisar" (notar- n.n.) numit scria hotariirile („prigovoarele"). De asemenea, exista un „sborscik" (perceptor - n.n.) ales. Acesta din urma aduna darile pe care le punea stapinirea pe intregul sat, dar numai dupa ce adunarea obstii hotara cat are de platit fiecare gospodar dupa pamintul, vitele, bratele si intreaga avere a fiecaruia.

Abia pe la 1870 s-a introdus institutia ruseasca numita „voloste", care aduna sub administrati a sa o serie intreaga de sate Fara insa ca administrati a sateasca sa fie inlocuita sau modificata. De altfel, si volostca nu reproducea decat institutia satului prin reprezentanta. Aceasta organizare permitea masei mari de tarani sa nu intre in contact direct cu administrati a ruseasca centrala. (Petre Cazacu, Moldova dintre Nistru si Prut. 1812-1918, Chisinau, 1992, p. 126-127,132, 134.)

Primul conducatoral satului este mentionat intr-un document din 21 decembrie 1791, acesta fiind Eremia Spinu, „vornicel din Siscani, de 80 de ani" (L.T.Boga, Documente basarabene. Scrisori si ravase, voi. XX (Marturii hotarnice 1602-1814), Chisinau, 1938, p. 149-150.) Alti trei primari („starosta") ii inregistram in perioada tarista: Vasile Esanu (anul 1856), Constantin Chirica si Vasile Postica (anii '70 ai secolului al XlX-lea). (ANRM, F.8 i. l d.660 f.49-51.)

Sub administrarea romineasca, adica intre 1918-1940,1941 -1944, fiecare judet se impartea in plase, iar plasele erau alcatuite din comune. Comunele aveau in subordinea lor sate sau catune. Sistemul administrativ al comunei era alcatuit din urmatoarele subdiviziuni: I) Primaria si Consiliul comunal, II) Perceptia si agentii ci, III) Serviciul de constatare, IV) Oficiul postal, telegraful, V) Postul de jandarmi, VI) Consiliul agricol comunal, VII) Serviciul veterinar, VIII) Ocolul silvic, IX) Parohia, X) Judecatoria, XI) Serviciul ocrotirii sanatatii, XII) Comitetul scolar. Toate aceste subdiviziuni se supuneau preturii de plasa si organelor judetene corespunzatoare. Daca e sa ne referim la componenta Consiliului primariei , remarcam ca acesta avea in componenta sa mai multi membri, ei fiind alesi de catre populatia locala pentru o perioada de doi ani. Consiliul era convocat de catre primarul comunei de minimum doua ori in trimestru, in aedintele Consiliului se discuta si se decidea asupra mai multor probleme din viata comunei

In acei ani functia de primar al comunei Siscani (Sapte Sate) au exercitat-o Loghin Binzari, Petru I. Besliu , Andrei Caldararu si Anton T. Jignea. Situati a administrativa a localitatii din acea perioada este reflectata pregnant in doua documente inedite. Primul este un proces-vcrbal din l O noiembrie 1942 intocmit cu ocazia inspectiei efectuate aici de catre Traian Dumeanu, prim-pretorul plasei Nisporeni. Reproducem continutul acestui act Petru 1. Besliu . pastrind intact stilul specific acelor vremuri: „Noi, Traian Dumeanu, prim pretorul plasii Nisporeni judetul Lapusna. Astazi, data de mai sus, am inspectat comuna Sapte Sate constatind cele ce urmeaza: Sosind la oficiul primariei am aflat prezenti la serviciu pe domnii notar - Pavel Nicolae, primar- Jignea A., casier - Pricop V, agent statistic - Gritcu Ion, agent agricol - Birladeanu N., dactilografa -Popovici Ecaterina. Birourile primariei sunt intretinute curat. Mobilierul este suficient si corespunzator.

Inspectind casa comunala am constatat ca s-a incasat in cursul anului financiar in curs suma de l 303 535 platindu-se in acelasi interval suma de 395 932 lei, rezultind un sold de 907 603 lei care ne-a fost prezentat astfel: 408 155 lei acte la portofoliu si suma de 499 448 lei in numerar. Din totalul prevederilor bugetare in suma de l 809 885 lei s-a incasat pina la data inspectiei suma de l 303535 lei ceea ce prezinta 75% din totalul prevederilor bugetare unde rezulta ca intensificarea incasarilor ordonate de noi la inspectia din 18 octombrie 1942 s-a executat de catre casierul comunal Pricop Vasile ajungind prin straduinta sa si a domnului notar la un procent suficient de incasari.

Registrele de contabilitate sunt operate Ia curent- soldul numerar si actele de portofoliu se pastreaza de catre domnul notar, primaria neavind casa de fier. Actele justificative sunt bine intocmite. Soldul in numerar este destinat in mare parte construirii podului de beton din satul Marinici si terminarii constructiei de scoala primara. Deci, nu este cazul ca soldul sa fie consemnat pe cont tranzitoriu. Domnul notar, pastratorul soldului, prezentind destula garantie materiala si morala.

Actele la portofoliu in suma de 408 155 lei reprezinta chieltuielile efectuate cu constructia edificiului scolar din satul Afumati, in suma de 340 mii lei care vor fi ordonate la terminarea lucrarilor si in suma de 68 155 avansuri date functionarilor, cantinelor scolare si procurarea zaharului. Se indruma domnul notar ca sa completeze actele justificative cu procesele verbale de receptie si sa ordoneze actele la portofoliu definitiv. Potrivit dispozitiei 184 din Legea Administrativa, modificat prin legea nr.576 din 24 februarie 1942 se indruma casierul comunal ca sa depuna garantie prevazuta de art. 13 din Legea Publica...

Starea civila, in registrele de stare civila pe anul 1942 provin inregistrate 192 cazuri de nastere din care l O nascuti morti, 117 cazuri de moarte din care 71 copii intre o zi si sapte ani ceea ce denota ca mortalitatea infantila este marc si 52 de cazuri de casatorie, inregistrarile se fac legal si curat. Dosarele casatoriilor sunt egal intocmite si in ordine. Domnul notar este invitat a completa virsta cazurilor de nastere inregistrate la nr. 93 si 94. Se constata ca in urma masurilor administrative luate cazuri de concubinaj se imputineaza.

Bisericesti, culturale. Pe teritoriul comunei sunt doua biserici una in satul Siscani si alta in satul Marinici ambele fiind conduse de parohi titulari. Secte religioase nu sunt. Stilistii nu se manifesta. Cucernicii preoti sunt tineri si cu putere de munca pentru ridicarea religioasa si morala a enoriasilor, intrucat autoritatile administrative ni s-au plins ca parintele Terletchi de la parohia Siscani evita si se eschiveaza de a da concurs la problemele cc-i intereseaza comuna, fac apel si invit pe parintele paroh ca sa dea tot concursul pentru ridicarea satului. Scolare. Pe teritoriul comunei se afla sase scoli primare cu urmatorul personal didactic aflat la posturi: scoala Afumati - 2 invatatori, scoala Siscani - 2 invatatori, scoala Marinici - trei invatatori, scoala Miresti -doi invatatori, scoala Helestccni - un invatator, scoala Calimanesti - Fara nici un invatator, singurul invatator fiind concentrat. Voi dispune ca la scoala di n Calimanesti sa se repartizeze un invatator pentru ca invatamintul sa nu sufere.

Am constatat ca frecventa scolara este buna in urma masurilor de amenda aplicate paruitelor ce nu-si trimit copiii la scoala. Cantinele scolare sunt asigurate cu alimente si cu vesela necesara. Combustibil a fost procurat. Starea sanitar-umana este buna. Epidemii nu se semnaleaza. Medicul de la spitalul Sapte Sate este prezent la datorie. Se indrumeaza organele sanitare, administrative si politienesti sa i-a toate masurile preventive pentru prevenirea izbucnirii epidemiilor exantcmatice... Starea sanitara veterinara este buna. Epizotia de pesta a fost declarata inchisa cu data de 22 octombrie anul curent. Starea materiala a populatiei este buna. Se constata sa populatia este lipsita in mare parte de incaltaminte pentru iarna, in comuna lipseste petrolul si tutunul.

Situati a agricola. Porumbul este strins de pe cimp. Pina in prezent din planul de insamintari de toamna s-au executat griul prevazut - 800 ha insamintat 300ha, secara prevazut 500ha insamintat 150ha. Situati a insamintarilor de toamna este slaba, in prezent nu se mai a poate ara si insaminta din cauza inghetului, intrucat am constatat ca pe mosia Guciujna au ramas nescoase doua hectare cu cartofi si proprietarul mosiei declara ca nu gaseste lucratori , organele administrative si jandarmeresti se indrumeaza sa-i dea intru tot concursul, in ceea ce priveste situati a drumurilor comunale, ea fiind rea se indrumeaza notarul si primarul comunei ca sa intocmeasca un program pentru alinierea si intretinerea lor. De asemenea se vor construi cat mai urgent posibil podul de la Marinici. Telefonul functionar functioneaza bine. Drept care am terminat procesul verbal din care una copie se va inainta prefecturii si trei copii preturii..." ANRM,F.339i.l d.11861 f.1-6.)

La Arhiva Nationala a Republicii Moldova s-a pastrat si un proccs-verbal de inspectie administrativa datat cu 11 martie 1943. Acelasi T. Dumeanu scria: „Noi, Traian Dumeanu, prim pretorul plasii Nisporeni judetul Lapusna, astazi, data de mai sus, insotit de domnul Badescu -pretor, de domnul inginer Serghie Zaharov - seful serviciului tehnic al plasii . Ne-am deplasat in comuna Sapte Sate unde in urma inspectiei facute am aflat si dispus urmatoarele: la orele 11.00 a.m. parintele paroh Tcrlescu Constantin a adunat populatia la biserica unde in urma unei slujbe religioase domnia sa a facut raportul asupra starii moral-religioase a populatiei din comuna precum si situati a administrativa a bisericii, cerind concursul administrati ei pentru repararea bisericii. Cu aceasta ocazie in cadrul actiunii de propaganda nati onala am aratat populatiei insemnatatea ceasului de fata in viata poporului Romin indatoriri care se cer populatiei in ceasul de fata insistind in special asupra unirii muncii si jertfei pe care trebuie s-o depuna fiecare locuitor in compartimentul lui de activitate. Deplasindu-ne ta oficiul primariei am ascultat diferite plingeri ale populatiei fiind de resortul nostru le-am rezolvat pe loc. Mai multi locuitori ne-au reclamat ca in sezonul de iarna au transportat lemne si cereale de la subcentrul de colectare Bujor la Chisinau si pina in prezent domnul sublocotenent Patichi, comandantul acestui subcentru nu le-a platit invoCand diferite pretexte. Urmeaza a se interveni telefonic la comandamentul teritorial. De asemenea, au reclamat ca din comuna s-a predat aproximativ 500 kg lina Fara ca locuitorii sa fi primit valoarea ei in bani. La fel, mai multi locuitori ne-au reclamat ca au transportat lemne din padurea Chetrosani la depozitul Nisporeni, iar organul C.A.P.S. nu a achitat pina in prezent costul transportului. Urmeaza a se interveni telefonic la autoritatile in drept.

Am inspectat scoala primara din satul Siscani condusa de doamna Toader Elizabeta. Localul este bine intretinut suficient si mobilierul corespunzator, in sala de clase am aflat pe domnul invatator provizoriu Voronov Constantin faCand lectii cu clasa intii a si a treia. La intrebarile puse la cetire am constatat ca cea mai mare parte dintre copii se prezinta slab. La socotit e mai bine. Copii sunt curati si sanatosi. Coltul eroilor este bine amenajat, in cantina scolara functioneaza in conditiuni multumitoare. Scoala dispune de sase hectare lot scolar dintre care doua hectare au fost insamintate de cu toamna cu orz si secara urmind ca restul sa fie insamintat in primavara conform planului intocmit Am inspectat si scoala primara din Afumati unde impreuna cu domnul inginer tehnic al plasii am facut receptia lucrari lor efectuate la cladirea scolii. Constructia scolii s-a facut in vara si toamna anului 1942 si pentru terminarea ei mai este nevoie de urmatoarele lucrari: tencuitul cancelariei si a exteriorului, si facerea imprejmuirii. Pentru executarea acestor lucrari necesita suma de aproximativ 200 mii lei. Gospodaria la aceasta scoala este buna..." (ANRM,F.339i.l d.l 1861 f.12 v. -13 v.) Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial satul a fost administrat de MariaN. Brinzili, Valentin Gh. Bubuioc, Petru D. Cazacu

Valentin Bubuioc	Maria N.Brinzila
Petru D.Cazacu	Valentin M.Rebeja

Ion Brinzila

lacob H. Frunza, Valentin M. Rebeja, Valentin P. Siscanu, Petru Vidrascu si Hristofor A. Zavastin. Din 1999 functia de primar o indeplineste Ion M. Brinzila (n. 1956), absolvent al Univesitatii Tehnice din Moldova (1996) si al Scolii Superioare a Sindicatelor (l 991).

In primavara lui 2003 consiliul comunei Siscani era format din noua persoane: 5 consilieri alesi pe listele Partidului Democrat din Moldova (Stefan Gh. Leahu, Aliona N. Caldarim, Ilie A. Frunza, Nicolae V. Jignea si VladimirP. Bodean), 2 consilieri alesi pe listele Partidului Comunist din Moldova (Afanasie I. Zavastin si lacob H. Frunza), I consilier din partea Partidului Popular Crestin Democrat (Tudor P. Brinzila) si l din partea Conventiei Democrate din Moldova (Gheorghc - I. Loghin). Din aparatul primariei comunei Siscani faceau parte Grigore V. Lacatus (vice- primar), Valentin M. Rebeja (secretarul consi¬liului), Nina C. Brinzila (contabil), Tamara V Ciorici (contabil), Valentina D. Zavastin (contabil), Maria G. Arsene (perceptor fiscal), Petru Gh. Circhelan (inginer cadastral), Serghei A. Turcanu (seful evidentei militare) si Angela B N. Cibotaru (dactilografa in urma ultimelor alegeri locale Ion M.

Brinzila a fost reales in functia de primar al comunei Siscani. In consiliul comunal au intrat 9 reprezentanti ai Aliantei „Moldova Noastra" (Ion Neagu, Vladimir Bodean, Stefan Leahu, Grigore Lacatus, Ghcorghe Loghin, Alexandru Mereuta, Gheorghe Luncasu, Stefan Neagu si Victor Vasilica), 3 reprezentanti ai Partidului Comunistilor (lacob Frunza, Afanasie Zavastin si Ion Jignea), l reprezentant al Partidului Popular Crestin-Democrat (Tudor Brinzila). Vice-primar a fost ales Valentin Rosei, iar secretar-Valentin Rebeja.